Știți vorba cu „pomul lăudat” ?

Mie tocmai mi s-a adeverit în weekend-ul proaspăt încheiat. Este vorba de petrecerea mult așteptată, despre care am spus câteva vorbe în zilele precedente, și care s-a sfârșit prin a fi o aniversare chiar mediocră. Nu mă înțelegeți greșit, nu mediocră din pricina sumei investite ( a trecut de 150 de mii de euro cu siguranță), ci din cauza atmosferei și mai ales a invitaților. Poate vă întrebați ce poate merge rău la o petrecere de genul acesta. Ei bine, să încep cu locația. Toată agitația s-a consumat într-o casă destul de meschină, raportată la numărul de invitați ( vreo 40 la număr ), aflată pe malul unui lac din apropierea capitalei. Vila cred că era destul de nouă, mobilată complet, dispunea de tehnologie de ultimă generație, însă nu era deloc pe gustul meu ( piese de mobilier mult prea moderne pentru mine și o abundență de telecomenzi în casă pentru fel de fel de gadget-uri ). Totuși am zis să acord o bilă albă grădinii impresionante, amenajată în stil mediteranean cu o paletă cromatică care parcă te ducea cu gândul la o seară petrecută în Santorini. Însă chiar dacă erai o fire mai visătoare, aveau grijă să te trezească din starea de reverie țânțarii agresivi și zgomotul stresant al broaștelor.

Coloana sonoră a petrecerii a fost ușor neclară. O incursiune prost gândită printre mai multe genuri muzicale. Cea mai nefericită alăturare a fost în momentul de debut al aniversării când se auzeau în surdină, aproape de perfecțiune, arii celebre cântate de un cvartet de coarde din Germania, iar apoi de nicăieri și-a făcut apariția un dj care a împroșcat cu noroaie de zgomote comerciale tot ceea ce se construise până atunci. După acest intermezzo tragic, a urmat atracția serii în materie muzicală. Aceasta s-a materializat printr-un interpret canadian, pe numele său de scenă Garou, un bărbat destul de charismatic, cu o voce puternică dar deloc specială. A cântat foarte mult în franceză, și din această cauză nu știu câtă lume a înțeles ce vroia să transmită, dar asta nu mai contează dacă și-a deschis primii doi nasturi de la cămașă, și a zâmbit enigmatic doamnelor și domnișoarelor aflate la picioarele dânsului. Bănuiesc că ideea cu solistul arătos a fost a iubitei ( posibil logodnicei) sărbătoritului. Nu cred că ar fi plătit o sumă cu cinci cifre ca să vadă un bărbat care transmite sexualitate prin toți porii.

Oaspeții au fost de asemenea la înălțimea organizării... Întâmplări cu și despre ei puțin mai târziu.