Eh, și iată-mă...

Într-un final apoteotic am reușit să mă decid unde să petrec acest weekend. Și după îndelungi căutări și consultări cu diverse persoane, am decis să merg în Vatra Dornei. Bine, nu sunt chiar acolo, sunt la o cabană ceva mai retrasă, foarte frumoasă, foarte relaxantă, foarte, foarte...ce vreți voi:) Vremea este ok, deocamdată, sper să nu mă vedeți pe la tv încercând să mă salvez dintre puhoaiele de apă ce năvălesc spre colțișorul meu de Rai. Sper să am semnal la net, ca să pot scrie pe blog una alta, deși îmi spusesem că vreau să fiu rupt de lume, trebuie măcar să văd o știre, două acolo. Ne reauzim cu impresii de la fața locului...O seară plăcută în continuare.

Vacanță pe meleagurile noastre

Am vrut și eu să fac o treabă, să plec și eu într-o excursie pe munte, și uite cum mă țin în casă codurile astea frumos colorate. Trebuie să schimb locația. Dar unde?

Coasta de Azur II

Așa, vă povesteam cum recunoști românii pe Riviera Franceză....rămăsesem la partea de după plajă. De obicei femeile cu care vin însoțiți bărbații merg la shopping pe celebrele străzi pline de magazine cu titulaturi care de care mai sonore. Bărbații se refugiază deseori de privirile curioșilor și a paparazzilor mai ales, în așa numitele „Berkys”, este o denumire dată de clienții acesor baruri care au la subsol locuri special amenajate în care persoane mai mult sau mai puțin dubioase vin să discute diverse probleme cu tentă de „top secret”. Să nu vă imaginați că stau într-un beci, în care miroase a aer stătut și alte astfel de ciudățenii. Nu, nu...este lux la fel ca în orice bar de cinci stele de pe Coasta de Azur. Așadar se întâlnesc românașii pe aici, unde stau și discuta fel de fel de conspirații, bârfe, și alte drăcovenii pe care pe mine nu ma pasionează. Cel mai mult îmi place ce mașini conduc ei. De regula, dacă ești un tip înstărit ca lumea îți faci vacanța aici nu prea te cari cu mașina personală de acasă. ci îți închiriezi din oraș, unde paleta este extrem de largă. Ei, cum îi recunoști pe ai noștrii? Simplu: majoritatea când închiriază iau mașini destul de....exotice ( Ferrari, Porsche, Lambo,Maseratti, etc) românii, iși iau maxim un Mercedes E Classe, sau un Range Rover, ca să meargă toți cu el. Mai pe românește spus: fac o mica chetă. Când se lasă noaptea, în afară de mica promenadă pe una din plajele private, ca sa nu fie deranjați, și de stilul lor de viață de parcă ar sta la pensiune, nu mai este nimic notabil. După atâta povestire despre cum e viața pe Coasta de Azur, mai că mi-a venit dorul să dau o fugă pe acolo, dar ca să nu-mi spuneți că neglijez turismul românesc (și așa am luat peste picior Mamaia în primul post) mă gândesc să plec pe undeva prin țară....vă anunț de-ndată.

Coasta de Azur...

sau un fel de Mamaia a la France...Nu mă întelegeți greșit, nu se compară Riviera Franceză cu „Perla Litoralului Românesc” ( așa cum ne place să ne alintăm așa-zisa stațiune autohtonă), din multe puncte de vedere (infrastructură, servicii, condiții, lux), însă eu vorbesc aici despre persoanele care se învârt prin eleganta stațiune franceză. Persoane care stau comod pe averi considerabile, trec pe aici precum copii pe la Disneyland, dornici să trăiască din exces în exces. Eu, nu sunt un fan al stațiunii, și merg doar atunci când sunt invitat de amici, la vreo petrecere privată de vreo 3 zile :), sau când chiar n-am inspirație unde să călătoresc. Oricum dacă vă gândiți să mergeți, fiind dornici de cultura, în afară de 2-3 muzee mai răsărite, nu este nimic notabil ( și, acum fie vorba între noi, oricum nu ar merge nimeni). Coasta de Azur, continuată la o aruncatură de băț cu Monaco, este un fel de Las Vegas european, așadar lumea vine, cheltuie și pleaca. Este o teorie pe atât de concisă pe atât de adevarată.

Ok, de ce comparația cu Mamaia? Ați observat probabil articolele recente din presa scrisă cu privire la anumiți bogați ai țării, care se lăfăie pe bani mai mult sau mai puțini publici în Coasta de Azur. Cu toate că mă cunosc cu unii dintre ei, nu pot să nu remarc românul când sosește în Riviera. Încă de dimineață, cînd iese masculul român la micul-dejun, poți observa că are ușoare inadvertențe în ceea ce privește pedichiura de bun simț. Apoi se înfruptă din delicatesele așezate simetric pe platourile transparente ca de diamant, ce se asortează nemaipomenit cu satinul așezat parcă de Armani în persoană. Un tablou „sen-za-țio-nal” :) . După masă, de obicei se întalnesc pe plajă ( deoarece cu yacht-ul nu prea le au ei, e prea complicat) cu partenerii de afaceri/ de șezlong/ de table....cum vreți să le spuneți, tot aia sunt. Eh...după plajă, să vedeți distracție..... vă povestesc în postul următor.

Hmmm...

....ceasurile...viciul meu:)

Sa-l iau? Sa nu-l iau? Hmmm....