Întors din peripeții...

Eh, da. Iată-mă într-un final, acasa. Ce dor mi-a fost de casă. De ce mi-a fost teamă n-am scăpat...chiar m-au prins, nu ploile, ci dezastrul în micul meu colț de Rai....sau cel puțin ce a mai rămas din el. Da, chiar a fost înspăimântător și sper să nu mai trec prin așa ceva. M-am întors de acolo, acum vreo două zile, și nu pentru că nu aș fi avut cum să plec, dar am preferat să stau să dau o mână de ajutor în locul unde am stat. Sper să-mi înțelegeți „nepăsarea” față de voi....

În orice caz, acum mi-am revenit din aventura facută cadou de Natură, și m-am întors la lucru. Din păcate, va trebui să plec din țară cu ceva treabă, deși în perioada asta aș fi vrut să ramân pe aici pe acasă, dar uneori trebuie să faci lucruri care nu-ți sunt întodeauna pe plac. Pe unde mă găsiți?Frankfurt.

P.S. Totuși, nu mă pot abține... cum să fii atât de rudimentar, ca și autoritate guvernamentală, încât să încerci să oprești torente de ape cu saci umpluți de nisip? Este doar o amăgire nesimțită...