3 august 2010

Câteva cuvinte despre filantropie...

Mânat de un comentariu care mă dojenea, am decis să scriu despre actele de caritate. Actele de caritate făcute de oamenii foarte bogaţi se fac în funcţie de câtă publicitate vrei să-ţi faci. E simplu. Dacă vrei să ştie tot poporul despre tine cum ai donat un cartier de case unor sinistraţi, e clar că urmăreşti ceva. Că este vorba de publicitate pentru afacerile tale, că urmăreşti să creşti în sondaje pentru a accede într-o funcţie publică sau că o faci doar ca să arăţi celorlalţi cat de potent financiar mai eşti, tot o josnicie o consider, deoarece încerci doar să atingi un scop pe seama unor oameni necăjiţi.
A doua categorie de filantropi este formată din bogaţii ce fac donaţii prin intermediul unor fundaţii care adesea le poarta numele (nu, nu-şi fac deloc reclama). Este o formă inteligentă de a-ţi face publicitate mascată, dar până la urmă să trecem cu vederea peste acest fapt dacă într-adevăr sunt ajutaţi oamenii nevoiaşi.Corect? Dar oare sunt acei oameni ajutaţi? Dacă veţi fi curioşi să faceţi o cercetare amănunţită asupra donaţiilor făcute de fundaţiile unor oameni foarte bogaţi, aţi fi surprinşi să vedeţi încotro merg acestea. Rareori merg la persoane care într-adevăr merita o sponsorizare, de obicei donaţiile merg unde "trebuie"( în funcţie de ponturi, obligaţii, plăţi...). Eu nu agreez varianta actelor de caritate prin fundaţii, mai ales că banii donaţi către fundaţie pot avea în multe cazuri, origini cel puţin suspecte.
Desigur că pe lângă aceste categorii mai există și o a treia, în care mă regăsesc, pe care o voi detalia mai târziu atunci când o să mai vin cu alte precizări privitoare la aceste subiect.
Seară plăcută.

6 comentarii:

  1. Oamenii cu adevărat mari evită să îi facă pe ceilalţi să se simtă mici şi lipsiţi de însemnătate. Este o subtilă artă a spiritului ... a cărei prezenţă sau absenţă e vizibilă mai ales în cazul actelor de filantropie. :)
    Aştept cu interes continuarea. G.

    RăspundețiȘtergere
  2. D, titlul blogului suna destul de ciudat pentru mine, am intrat din curiozitate sa vad ce blogger atat de pretentios am reusit sa mi-l castig drept cititor si am dat peste articolul asta, iti spun sincer, acum sunt oarecum pus pe "picioarele din spate' ca sa spun asa, articolul este corect si are sambure, inclin sa subscriu la comentariul de mai sus, caci adevaratii oameni cu bani nu apar atunci cand intreprind un act de filantropie. oricum astept continuarea cu cea de-a treia categorie

    RăspundețiȘtergere
  3. vrei sa spui ca Fundatia Felix nu e corecta?:))

    RăspundețiȘtergere
  4. Stii ce ma supara pe mine? Ca, din pacate, astazi se merge pe principiul: daca nu apare la televizor, nu exista. Daca oamenii nu au vazut la Superpovestirile de acasa cum X a blagoslovit cetatenii cu apa, paine si sare pe rani, atunci cu siguranta are inima haina si arici in buzunar. Lucru deloc adevarat. Poti face atat de multe fapte bune cu discretie. Uneori nici beneficiarul nu trebuie sa stie despre ele, evitand capul plecat si rusinea din obrajii lui. Cel putin asa gandesc eu... Oricum, astept cu interes continuarea.

    RăspundețiȘtergere
  5. Anonim: Rezonez în totalitate cu ceea ce ai spus... Vei observa acest lucru în continuarea articolului.
    Mihai Păun: Mă bucur că nu ti-am înșelat asteptarile și te mai aștept pe aici la discuții.
    Kiwi: Eu nu am vrut să dau nume deoarece vorbim despre un subiect ușor delicat, însă dacă ai adus vorba... În opinia mea este corectă, la fel de corectă precum trișatul.
    Afina: Ai foarte mare dreptate. Dacă nu ești destul de mediatizat, nu exiști. Exemplul cel mai la îndemână: eu nu apar în media ( decât foarte rar ) și drept consecință lumea crede că blogul acesta este S.F. Păi dacă blogul se numea „Confesiunile lui Țiriac” alfel stăteau lucrurile....

    RăspundețiȘtergere
  6. las' ca stiu eu..tu nu esti miliardar...inceci din rasputeri sa-l egalezi pe zoso si visezi la masina cuparata din activitatea de blogger...glumeam..imi place aici...cred ca voi reveni

    RăspundețiȘtergere