29 septembrie 2010

Dimineața pe răcoare...

O zi destul de răcoroasă și ușor melancolică se întrevede a fi astăzi. Pe acest fundal mă voi întâlni cu fosta, care bănuiesc că are anumite doleanțe (de ordin financiar) la adresa mea. Nu mă descurajez. Mi-am început dimineața cu un espresso sublim și o muzică bună. Nimic nu mă poate indispune astăzi.
O zi excelentă vă doresc !


28 septembrie 2010

Tura de noapte...

Consider că în ultima perioadă am căzut într-o pasă destul de hedonistă. Multe nopți pierdute, multe pahare de Chambord, așternuturi printre care stau ascunse diverse textile Harlette și urme de plăceri nocturne...
În consecință, era plăcerilor s-a terminat pentru mine cel puțin pentru o bună bucată de vreme. Afacerile vor fi pe primul loc, hrana pe doi, vinul pe trei...și cine/ce mai apucă un loc, e bine venit. :)

17 septembrie 2010

„Greed is good”...

Drumurile destul de lungi pe care le-am făcut, mi-au dat răgazul necesar de a reflecta asupra unor subiecte mai profunde. Mă gândeam de pildă la lăcomie. Lăcomia oamenilor bogați. Cu toții știm că atunci când decizi să pornești pe un drum îți stabilești unul sau mai multe obiective, vitale pentru a-ți duce la bun sfârșit misiunea. Și oamenii bogați fac același lucru, însă de cele mai multe ori aceștia își depășesc înzecit obiectivele, ajungând astfel la sume care nu-și mai justifică deloc folosința. Nu se mai justifică în raport cu nevoile pe care le au, și astfel dispun de foarte multe lichidități, inutilizabile deja la o scară atât de mare.Când apare acestă situație disproporționată este de la sine înțeles că în respectivul sălășuiește o dorință ușor nebunească de avere. Pur și simplu. Da, sigur că nevoile cresc odată cu lărgirea venitului. Dar să achiziționezi obiecte,case, mașini, oameni, acțiuni, resurse de dragul cheltuirii banilor, mi se pare lăcomia privită în stadiul cel mai avansat.

De ce este greu să te oprești din câștigat și mai mulți bani ?

16 septembrie 2010

Transatlantic...

Drum obositor, o trecere prin Silicon Valley, puțin jazz ca-n New Orleans, porția de soare în Miami, doza de păcate în Vegas, un final de U.S. Open, si din nou un drum obositor. Mă mobilizez pentru revenire... :)

27 august 2010

Și miliardarii joacă la loto...

Savurându-mi ceașca de espresso, mi-am adus aminte (apropo de asta) de o cunoștință care juca la loterie. Nimic anormal până acum, puteți spune. Dar dacă v-aș spune că această persoană este în prezent atât de bogată, încât să poată cumpăra lejer jumătate din mall-urile din București, cu banii jos. Este vorba despre cel cu care m-am întâlnit în Frankfurt. El a plecat definitiv din țară acum 3-4 ani și s-a stabilit nu știu exact pe unde, dar cu siguranță știu că până să plece era dependent de jocul la loterie.
Nu înțelegeți greșit, și atunci avea destui bani încât să-și permită aproape orice, și totuși juca la loto. Nu înțelegeam de ce joacă acest joc și alte jocuri de noroc nu practică. Într-o zi l-am întrebat de ce tot joacă la loto, că doar avea destui bani încât să nu se mai gândească și la alte câștiguri „căzute din cer”. Mi-a răspuns că este un defect din tinerețe, că joacă la loterie de când se știe. Mi-a mai mărturisit că atunci când va câștiga prima oară se va opri. Acum, judecând după ultima noastră întâlnire, consider că a câștigat ceva dar cu siguranță nu la loteria română... :)

P.s. Oare ce ar face un miliardar dacă ar câștiga la loto?

26 august 2010

Numerele la loto...

Citind astăzi rubricile de „Breaking news” am aflat că la loto este report. Oare de ce o știre atât de banală tronează înaintea altora cu mult mai importante?. Mă gândeam că știrea nu ar fi fost atât de mediatizată dacă în joc nu era pusă o sumă consistentă. Am aflat citind articolul respectiv, că reportul este de aproximativ 6 milioane de euro și că ar trebui să mă grăbesc dacă vreau să câștig, întrucât mai dispuneam doar de câteva ore în care puteam să-mi achiziționez un bilet norocos.
Nu contest, suma este destul de mare. Dar nu atât de mare încât să dau aproape 15 lei pe un bilet la loto care-mi va asigura doar o șansă de câștig la miliarde. Știu că acum a vorbit avarul din mine , însă eu consider că raportul dintre ce plătești și ce primești este extrem de dezechilibrat. Jucătorul plătește prea mult pentru șansele pe care i le oferă loteria. Nu-i de mirare că jocurile tip „bingo” se bucură de mai mult succes. Sper să nu vă dezamăgesc că nu vă voi comunica numerele câștigătoare ( doar o singură persoană le cunoaște ) dar vă dau măcar un pont: casa câștigă întotdeauna în proporție de 90%....