În vizită la o doamnă...

Astăzi în zori de zi am avut deosebita neplăcere să mă revăd cu o distinsă doamnă în vârstă. Să o învăluim deocamdată în mister și să o poreclim dna. „J”. La dânsa am revenit mai mult din obligație, întrucât dumneaei mi-a transmis chiar o invitație personală în acest sens înainte de frumoasa zi de 07.12.2010. În scrisoare îmi spunea că va trebui să vin de-ndată la ea acasă, astăzi, pentru a discuta o problemă ivită acum ceva mai mult timp. Trebuie să recunosc faptul că mă trecuse un fior pe șira spinării, deoarece mai avusesem întâlniri cu dna. J destul de dure și cu urmări grele pentru mine.

Îmi aduceam aminte de casa ei somptuoasă tapetată cu marmură peste tot, de privirile statuilor ce parcă te urmăreau pe oriunde, de decorul rece care te făcea să fi cu toate simțurile în alertă. Persoanele care trec frecvent pe la dna. J au mari probleme și acest lucru nu poate decât să te înfricoșeze deoarece la cea mai mică greșeală, neatenție sau nesupunere poți pleca cu mâinile goale și coada între picioare. Vizita la ea este un examen de răbdare și putere psihică pentru orice persoană. Dna. J este puternică, independentă și frecvent se joacă cu soarta oamenilor cărora îi trec pragul casei.

Însă, oare cine îi poate pune la îndoială independența?

2011...

Primele rânduri scrise pe anul acesta ar trebui să fie unele reprezentative, să aibă un ecou care să se propage peste întreg anul 2011. Dar, așa cum m-a învățat istoria, eu nu sunt deloc o persoană care s-ar pricepe la cuvinte mari. Așadar, prima postare din anul acesta va fi una la fel de comună ca una din orice altă perioadă. Deci, scurtă. De ce?

În timp ce scriu aceste rânduri, îmi planific anul. Planificarea anuală sună cam așa : bani, bani, bani...

La mulți ani !

Dilema nopții...

De ce oare unele femei înainte de un act sexual se aranjează ca și când ar merge la un interviu important? Pe lângă faptul că așteptarea nu te poate ține drept 100%, oricum ea va ajunge mai răvășită decât a intrat în casă...

Probabil e vorba de prima impresie sau ceva de gen...

Dor de ducă...

Mânat de această vreme capricioasă, urâtă, desprinsă parcă dintr-o poezie de Bacovia, m-am gândit să plec pentru o perioadă scurtă de timp, undeva, pe niște meleaguri mai însorite. Nu mă înțelegeți greșit, eu ador iarna și frigul, însă resping din tot sufletul această perioadă de tranziție până la primul fulg de nea. Perioadă presărată cu: ploi reci, noroaie, vânt puternic, ceață și zero soare.

Așa că fără să mai stau pe gânduri, am mers la biblioteca virtuală, am scos de acolo o carte care se intitulează „ Cele mai frumoase 100 de locuri din lume ”, am selectat de acolo paginile cu destinații tropicale, am închis ochii și am ales 3 finaliste. Ele sunt : Sydney (Australia), Rio de Janeiro ( Brazilia ) sau Cairo (Egipt).

Mă bucur că am avut inspirația să plec din țară ieri, am înțeles că la București nu decolează mai nimic. Pe Charles de Gaulle altfel stau lucrurile...

Moș Crăciun = $

„Vin sărbătorile, vin sărbătorile, vin...” cam la semnalul acesta ni se dă comanda parcă să începem consumul. Consumul în exces. Totul strălucește și te atrage, melodiile insuportabile ale instalațiilor și jucăriilor de sezon parcă se materializează în lira lui Orfeu, iar toți Moș Crăciunii te ademenesc parcă să intri și musai să cumperi ceva. Orice. Că este vorba de o jucărie, de un set de cosmetice, de un banal halat, sau de o sticlă de vin, acel lucru devine ceva special deoarece a fost cumpărat cu o ocazia Crăciunului, chiar dacă poți să cumperi respectivele obiecte în orice perioadă din an.

Uimitor cum ne lăsăm conduși de niște sentimente pe care cineva/ceva ni le-a plantat tuturor în minte. Oameni fac împrumuturi, economisesc, vând, doar ca să aibă suficiente fonduri să cumpere brad, ornamente, cozonaci, zeci de kilograme de carne, zeci de litrii de băutură, cadouri, și multe altele.

Avem o mentalitate bizară: economisim fiecare bănuț, pentru a risipi apoi totul la vreo sindrofie generală...

Zimescu online...

Dupa mai bine de o luna de abstinenta pe blog, m-am trezit la realitate.Astfel m-am gandit sa mai astern pe aici cateva ganduri. Ca sa trec usor in revista ceea ce s-a mai intamplat in ultima perioada, anunt cu oarecare modestie in glas ca: s-au semnat multe acte, au fost ceva averse de amagiri, a fost si o fosta nevasta usor istericoida, nu au lipsit noptile nedormite, m-am revazut cu un vechi prieten, m-am gandit la propria-mi aniversare, am fost fascinat de tinere talente, m-am revazut cu un proaspat mogul :), lucrez la un proiect nou si scriu aici.

Acum ca am scapat de trecut, sa vedem ce rezerva ziua de maine...